Am învăţat că…

Ne naştem singuri, murim singuri. Aparent trăim împreună…

Viaţa va găsi mereu un mod original de a te surprinde. De multe ori va fi şi neplăcut.

Oamenii sunt oameni şi nimic mai mult.

Orice decizie vei lua, va fi una greşită. Doar din teama de a nu greşi.

Nu există pedepse, ci doar consecinţe.

Prietenii sunt călători fără bilet în trenul vieţii. Doar tu mergi până la capăt…

Atunci când îţi merge bine, pregăteşte-te pentru ce-i mai rău.

Sunt ceea ce gândesc atunci când nu-mi controlez gândurile.

Visul e singurul din care pot să mă trezesc speriat, zicând a fost doar un vis…

Dezamăgirea vine din partea celor dragi, dar mai ales din partea ta. Iubirea la fel.

Încrederea e un lucru periculos, deoarece deschide inimi prea fragile.

Odată rupte, minţile nu mai pot fi cusute.

Am Fost Noi Fericiţi? Hai Spune.

Anunțuri

32 răspunsuri to “Am învăţat că…”

  1. mircea88 Says:

    foarte adevarat

  2. ana Says:

    trist…dar si adevarat…
    „Încrederea e un lucru periculos, deoarece deschide inimi prea fragile”
    si atunci….ce e de facut?!

  3. Alex Says:

    Toţi ne veştejim în toamnă, ca apoi din suferinţele căzute să schimbăm ceva.
    Încrederea în sine e acel ceva…

  4. Mara Says:

    atat de reale si potrivite pentru firea fragila a omului…

  5. Corina Says:

    Adevarat ceea ce ai scris si toti am simtit acest gust amar macar o data, altfel cum invatam ce este dulce si bun? Daca nu suntem dezamagiti cum recunoastem reversul? Daca nu suntem inselati cum recunoastem increderea?

    Mara, nu toti au o fire atat de fragila pe cat par, tot la modul general

  6. Rusty Says:

    cum scrii…

  7. jeni Says:

    de la inceput pana la final am vibrat de empatie la scrierea ta. am doar o nelamurire. ce vrei sa spui cu ultima fraza „odata rupte, mintile numai pot fi cusute?” parca nu face parte din context.
    daca gresesc e probabil dintr-un sambure de infatuare pe care il avem cu toti.

  8. Alex Says:

    Oricât de mult ai încerca, trecutul nu-ţi va fi prezent. Tu nu vei fi la fel, iar oamenii se schimbă. Toamna îşi lasă frunzele pentru noi; noi ne lăsăm trupul pentru ea…

  9. vectorialpx Says:

    Simt un pic de pesimism… parca ma vad pe mine acum o vreme.

    Reformulez ceva: Orice decizie vei lua va fi una greşită daca ti-e teama ca vei greşi… trebuie sa fi sigur ca iei decizia ideala.

  10. Tipa de la unșpe Says:

    am fost fericiti, o data, de mult. ne amintim doar cateodata. atunci cand nu mai putem sa ne ridicam din mocirla.

  11. Gabiel Popescu Says:

    viata e asa cum o descrieti in citate…prietenia e un tren care nu te duce pana la capat..dar nici macar nu-ti zice…”la revedere”1

  12. andreea Says:

    odata rupte mintile nu pot fi cusute

  13. lorena Says:

    simtind gustul amar putem sa ne bucuram de dulceata lui

  14. brusturel Says:

    da, suntem singuri, in principiu fiindca nimeni nu se naste pe lumea asta ca sa fie prietenul cuiva, iubitul cuiva… ne nastem ca sa fim NOI si ca sa ne gasim un drum. faptul ca pe drum intalnim prieteni, oameni care ne fac drumul mai usor sau care ne ajuta sa ne orientam mai bine nu trebuie sa ne faca sa le exageram importanta. nu trebuie sa ne faca sa credem ca asta e esenta vietii, si nici nu trebuie sa ne faca sa resimtim dezamagirea produsa ca pe o tradare. nimeni nu vine pe lume ca sa aiba grija sa nu ne dezamageasca. fiindca fiecare face ce trebuie sa faca pentru a ramane pe drumul lui, chiar daca asta inseamna sa ne dezamageasca.
    scuze daca nu prea are legatura comentariul meu cu textul tau. sunt si eu un om care a simtit dezamagirea sub diverse forme si incerc sa ii dau un sens, ca sa nu ma acresc :)

  15. vasi Says:

    Unele versuri sunt chiar interesante, si anume. Nu există pedepse, ci doar consecinţe. Aici chiar ai deptate, tare. O alta ideie este. Încrederea e un lucru periculos, deoarece deschide inimi prea fragile. Dincrederea este un lucru foarte periculos daca nu esti atent cui io acorzi. bv. Te invit pe blogul meu unde vei gasi un articol interesant despre prieteni, incredere etc.

  16. iulica Says:

    sintei destul de turmentati

  17. alina Says:

    miracolul se ascunde intotdeauna in pasii oamenilor obisnuiti…

  18. un intelept, pe bune, Says:

    „in viata nu exista preietenii imuabile, si nici dusmanii eterne, exista………. doar interese!”

  19. Petru Avram Says:

    Mulţumesc!

    Sunt liber?

  20. Denisa37 Says:

    Intradevar viata este doar o farsa in care noi jucam cat putem…

  21. Andreea Says:

    Scrii atat de frumos! Foarte sensibil…

  22. eu Says:

    mdap! tru’ enough! gen nimic nu conteaza? f***! tre’ sa fie ceva!!!

  23. DIANA Says:

    intr-adevar e trist k acest lucru e adevarat si-l intalnim makr o dat in viata…dar eu merg pe un singur principiu k sa nu ma las dobarat de relele dragostei si a oamenilor iincerc sa iubesc si sa trec peste tote cele ce m-au suparat mai mult dekt atunci knd dragostea sau prietenia m-au dezamagit …asa incerc sa ma gandesc k poate cineva merita tot ce ai u de oferit si dak nu e in stare sa primeasca….knd o sa vrea sa aiba ce avea si a pierdut sa-si planga in pumni k nu a fost constient atunci knd primea absolut totul….ma bucur k exista un astfel de sait si k scrii int-un mod asa de liber FELECITARI

  24. rootalkin Says:

    Am invatat ca…Dezamăgirea vine din partea celor dragi, dar mai ales din partea ta. Iubirea la fel.
    Cautam niste poezii pe internet si din intamplare am dat pe acest blog.
    Am citit cateva articole. M am regasit mult in articolul scris : „viata ca un drog”
    Cred am sa revin pe acest blog. Succes in continuare !!!

  25. roxette Says:

    foarte frumos foarte sensibil un suflet de artist:D:D

  26. djmetrix Says:

    Frumos…

  27. ana-maria Says:

    „Atunci când îţi merge bine, pregăteşte-te pentru ce-i mai rău.”

    atunci când îți merge rău pentru ce să te pregătești?

  28. valentina Says:

    m-ai lasat fara cuvinte…imi placetot ce scrii si ma regasesc aproape in fiecare scriere de-a ta…… o sa iti urmaresc blogil in continuare … pur si simplu parca as citi ceea ce simt…..:))))

  29. Anonim Says:

    imi place:). cu permisiunea ta o s ao postez si pe blog-ul meu. vinicius,ro

  30. Bianca Marcu Says:

    Buna! Super blogul tau , foarte frumos scrii ! Lafel ca si tie , am si eu o mica pasiune pentru fotografie . Si una mai mare pentru desen . Mi-ar placea sa avem ocazia sa vorbim intr-o zi ! take care

  31. ana_mangalia Says:

    Greseala mea in dragoste a fost ca am iubit enorm si m-am dedicat complet lui. I-am vegheat somnul risipindu-i visele urate, l-am incurajat , i-am inteles nebuniile de moment si nevoia de libertate, dar totusi nu a fost suficient. Nimic din ce am facut nu a fost indeajuns sa salveze iubirea noastra. Nu am dorit de la el nici mese la restaurante de lux, nici plimbari in insule exotice , nici cadouri scumpe, nu am dorit decat iubire si suport. Nu am primit nici una nici cealalta si intr-un final , epuizati de atatea incercari am decis ca pasii nostri si-au gasit drumuri diferite. Nu credeam ca o sa fie atat de greu, mai ales la inceput cand tot ce aveam in minte era el. Pana si aerul pe care-l respiram ii purta parfumul. Noptile era cel mai greu. Orele se scurgeau atat de incet, mai mult parea sa se tarasca iar diminetile fara el mi se parea un chin, obisnuita fiind sa ma trezesc in bratele lui. Mi-a luat ceva timp sa ma refac, sa ma adun bucatica cu bucatica si sa ma lipesc la loc. Nu mai sunt aceeasi chiar daca bucatile s-au lipit cumva, insa cred ca sunt mai puternica decat eram. Am inteles si am invatat multe lucruri. Dezamagirea, lacrimile si amintirile frumoase din trecut te invata atatea. Si am invatat ca ceea ce am crezut ca este iubire nu a fost decat o farama din ce speram eu sa fie, si inca mai sper sa o intalnesc candva. Acea iubire matura, care te protejeaza fara sa te inlantuie , care te ocroteste fara sa te faca prizoniera, care te incurajeaza si iti ofera tot ce ai nevoie. Inca mai sper la acea iubire pura, calma, in care amandoi danseaza acelasi vals, in care amandoi devin o singura pereche. Si poate, intr-adevar, o sa dureze un timp pana ce o sa cunosc persoana potrivita, insa o sa astept cu rabdare. Uneori nerabdarea ne trimite in bratele nepotrivite si ajungem sa oferim totul fara sa clipim, fara sa ne asiguram ca suntem iubiti. E nevoie de mult mai mult decat o simpla potrivire fizica. E nevoie de acel ceva care sa atinga si sufletul tau si sufletul lui in acelasi timp.

  32. Anonim Says:

    de unde ai luat acest citat ?:-/

Comentariile sunt închise.