Un Crăciun târziu

By Alex

Tomata mă întreba acum mai mult timp care a fost cel mai frumos cadou de Crăciun. Aş putea să-l aleg pe cel care mi-a plăcut sau pe primul pe care mi-l aduc aminte dar parcă amănuntele nu mai sunt atât de importante. Mi-au plăcut toate, fie că au fost roboţei care s-au uzat, tancuri teleghidate în războiul din sufragerie sau soldăţeii de plastic ce jucau şah lângă ceaşca de cafea a mamei.

Mereu când primesc un cadou redevin copil…

3 Răspunsuri la “Un Crăciun târziu”

  1. ofsummer spune:

    beautiful memories.
    mie cel mai mult imi placeau cariocile, animalele din plus si cele gonflabile.

  2. anaayana spune:

    Mie imi placeau bomboanele alea fondante, cu poleiala si cu roz pe deasupra care se topeau in gura. Si-mi mai placeau si telefoanele din plastic :)

    Indiferent care ar fi valoarea materiala a unui cadou, mereu va fi mai scump din punct de vedere afectiv!

  3. nuante spune:

    cele mai frumoase cadouri sunt cele primite cand erai mic…
    acum parca au alta valoare…ceva gen..falsa

Lasă un Răspuns