pagini rupte

Titlul nu invocă dorinţa de a rupe paginile după citirea lor, ci regretul de a nu le fi rupt înainte. Leapşa de la Phoebs, de altfel şi prima leapşă primită :) Cărţi citite, terminate, lăsate la o anumită pagină sau închise brutal…

“Arta de a nu scrie un roman” sau mai pe scurt “Novel Notes” de Jerome K. Jerome

Deschisă la jumătate, e o carte devorată. Prea greu, zic eu, ţinând cont că stă la mine în cameră de peste un an. Nu că nu ar fi interesantă, dar… şi aici orice scuză cu nu am timp ar fi penibilă. E un scris mai încifrat, la care poate doar râzi prima oară, dar te face oarecum să te gândeşti şi la altele. Aşa că unele pagini uiţi că le citeşti, şi revăzându-le după un timp, îţi par mai profunde.

Alta necitită… şi nici nu intenţionez în viitorul apropiat. Prefer să consider că am evoluat. Zic asta după ce am citit aproape toate cărţile lui, pe vremea când nu era aşa cunoscut.

O carte pe care chiar am citit-o? … nu merită s-o zic…