«
»

Adio

By Alex

Adio frunze verzi, iubiri mărunte şi intense… Moarte sunteţi toate pentru mine. Dar culori mă mai iubesc, le văd în parc zâmbind de jos, cerându-mi visul să-l cobor. Vânt ce rupe liniştea, du-mă cu ele undeva să facem flori, în primăvară pe pământul rece.

Dark tree

… culori ce nu pier după moarte,

iubiri ce nu rămân deşarte…

Etichete

Acest articol a fost scris pe 28 octombrie, 2007 la 14:26 şi este înscris în fum, photography. Poti urmari orice raspuns la aceste articole prin intretinere RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

6 Răspunsuri la “Adio” r r

  1. poppy spune:
    28 octombrie, 2007 la 19:44

    wow!asta chiar m`a atins…

  2. silvia spune:
    28 octombrie, 2007 la 21:21

    cuvintele tale au un dar de a crea o lume aparte in care trebuie sa suni duios la usa inainte sa intri. si lumea asta e plina de culori, eu asa o vad.

  3. Alex spune:
    28 octombrie, 2007 la 22:37

    :)

  4. Vera Spirescu spune:
    29 octombrie, 2007 la 11:03

    A venit toamna.

  5. Rebecca spune:
    29 octombrie, 2007 la 23:51

    Fiinta minunata, ce cauti tu in lumea asta? Cat de colorate sunt aripile tale de fluture fragil?

  6. ofsummer spune:
    2 noiembrie, 2007 la 14:43

    si totusi.. mergeam ieri pe o alee si pe jos era un covor gros de frunze galbene, si am zambit. culoarea lor si multimea, mi-au umplut intr-o secunda sufletul. era ca un fel de joc al naturii, pentru mine.

Lasă un Răspuns